Deși are mari șanse să rămână președintele Comisiei Europene în următorii cinci ani, Ursula von der Leyen are câțiva adversari ce i-ar putea lua locul. Mandatul ei a fost plin de evenimente: pandemia de coronavirus din 2020, restricțiile pandemice, vaccinarea și introducerea certificatului verde în 2021, începerea invaziei Ucrainei de către Rusia și a crizei energetice în 2022, începerea războiului din Gaza în 2023 și agravarea inflației. Partidul Popular European este în scădere în preferințele alegătorilor europeni, dar încă se situează pe primul loc.
Klaus Iohannis are cele mai mari șanse să devină succesorul președintelui Ursula von der Leyen. Potrivit Politico, doi politicieni est-europeni sunt creditați cu cele mai mari șanse să obțină președinția Comisiei Europene. Primul este președintele României, Klaus Iohannis (cu șanse de 3/5). Al doilea este Andrej Plenkovic, premierul Croației (tot cu 3/5).
Autorii articolului de pe Politico susțin că România, țara considerată cea mai înapoiată și coruptă din UE, este condusă cu o mână fermă de către Klaus Iohannis, ca unul dintre cei mai îndrăgiți lideri europeni conservatori. Emmanuel Macron și Olaf Scholz și-au arătat aprecierile față de președintele țării noastre, singura care mai furnizează arme la liber Ucrainei și nu a impus restricții asupra cerealelor ucrainene, spre deosebire de Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Polonia. Liderul de la București, de origine sasă, este un vorbitor fluent de germană. În ultimii 10 ani, alături de Polonia, România a devenit principalul pilon al flancului estic NATO după achiziționarea de aeronave și rachete americane. Dar lansarea candidaturii la șefia NATO împotriva premierului olandez Mark Rutte (sprijinit de americani) îl fac dezagreabil pentru a candida la funcție.
Andrej Plenkovic, dacă ar fi ales, ar fi un semnal pozitiv pentru orice țară care aspiră să adere la UE (Croația a fost ultima țară care a aderat, în 2013). Conduce guvernul din 2016 și are capacitatea de a lucra cu liderii europeni. El a negat că urmărește să-i ia locul Ursulei.
Mario Draghi și Roberta Metsola, șanse medii să o succeadă pe Ursula von der Leyen. Mario Draghi, fostul premier în vârstă de 76 ani are șanse medii să-i ia locul Ursulei (2/5), fiind și fost președinte al Băncii Centrale Europene. Este apropiat al președintelui Emmanuel Macron. Are o experiență îndelungată în politica europeană. Dar nu are o ideologie clară. Roberta Metsola, primul oficial european care a vizitat Kievul imediat după invazia rusească din 2022, ca președinte al Parlamentului European în prezent și ca un posibil președinte al Comisiei Europene, ar putea îmbunătăți reputația statelor sud-europene din spațiul mediteraneean. Se înțelege bine cu premierii Greciei și Poloniei. Pe de altă parte, Malta fiind o țară mică, și pentru că ea are o perspectivă conservatoare asupra avortului, nu prea are șanse să capete funcția în viitorul apropiat, scrie Politico.
Christine Lagarde, șanse mici. Christine Lagarde, președintele actual al Băncii Centrale Europene, poate să devină președintele Comisiei Europene datorită originilor sale franțuzești. Iar prin ea, Franța s-ar impune ca o putere economică în fața monopolului Germaniei. Dar nu este foarte populară și nu sunt indicii că ar putea părăsi funcția înainte de alegerile europarlamentare, având mandat de 8 ani. Șansele ei sunt de 1/5. Nici Thierry Breton, fostul ministru francez de finanțe și cu experiența sa de director executiv la Thomson Multimedia, nu prea are șanse, având mai mulți dușmani decât prieteni, cu toate că a fost privit ca un „plan B” în 2019, înainte ca Ursula să fie numită în funcție.
Ursula von der Leyen avertizează că lumea a devenit ”PERICULOASĂ” din cauza ”ligii autoritariștilor” /”Este momentul trezirii Europei”
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Gandul și poate fi vizualizată direct aici.